Orice părinte se va lupta pentru fiecare frântură de viață a copilului său. Orice soție va plânge și va merge încă o zi cu soțul la spital. Orice bunic va dori încă o zi în care să-și tragă putere din zâmbetul nepoților. Și e perfect de înțeles ca toți să facă absolut orice le stă în putere pentru încă o zi.
Dar când durerile sunt prea mari, încă o zi e doar o zi de chin.
Când nu te mai recunoști în oglindă, încă o zi e doar amărăciune.
Când tot ce te ține în viață e lupta pentru viață, înfrângerea poate fi dulce.
Am ținut în mâini capul unei persoane dragi ce se stingea încet și am plâns. Am plâns pentru ea și pentru mine. Și pentru că nu voi uita niciodată durerea acelui moment, nici faptul că fiecare amintire va cuprinde acum și o imagine din acele ultime zile.
Vă rog, pe voi cei care poate ajungeți aici și cunoașteți pe cineva căruia i s-a spus ”nu vă mai putem ajuta”:
- Acordați timp copiilor voștri și nu-i lăsați să vă vadă chinuindu-vă.
- Îmbrățișați-vă soții și șoptiți cuvintele ce vă leagă într-un singur trup.
- Mângâiați mâna bunicului și ascultați-l cum vă spune despre viața lui.
- Strângeți în brațe fratele și sprijiniți-l pe drumul vieții
Dar nu-i lăsați să alerge după năluci, după fantasme și promisiuni deșarte. Nu-i lăsați să-și piardă casa și economiile pentru iluzii nerealiste. Susțineți-i, încurajați-i și fiți acolo pentru a-i simți și pentru a vă bucura de zilele bune și a îmbuna zilele grele.
Și dacă vă părăsesc, șoptiți-le numele și spuneți-le povestea pentru a nu-i pierde niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu